Vorbim de violenta, care din pacate in zilele noastre este tot mai mult prezenta atat in filme cat si in realitate. Dar ca sa vedem ca violenta este prezentata direct si chiar mai mult, oferita copiilor, cu ajutorul unor jocuri, este mai greu de imaginat si cu atat mai mult de acceptat. Si totusi aceasta violenta este prezenta, datorita acestor jocuri, care din pacate au priza foarte mare, sunt indragite si chiar jucate cu pasiune. Si atunci sa ne mai intrebam oare, de ce gradul de violenta este atat de ridicat si pe zi ce trece “realitatea” virtuala devine cea care ne inconjoara zilnic?…
10.) Carmageddon – 1997 / Jucatorul poate sa treaca peste pietoni in cele mai brutale moduri imaginabile, sinistrul autovehicul fiind modificat si auster, desprins parca din filmul american din 1975, “Death Race 2000″. Spulberarea pietonilor in fragmente consistente de carne sangeranda, detonarea de bombe si distrugerea vehiculelor inamice cu ajutorul unui tenebros arsenal de arme si dotari sunt doar cateva elemente din meniul violentei servit in acest joc video pentru… copii. Poate ca fraza de prezentare de pe ambalajul in care venea “Carmageddon” ilustra cel mai bine continutul sau: “Jocul de curse pentru cei instabili psihic”. Atat de adevarat.
9.) Soldier of Fortune – 2000 / Pastrand registrul sangeros tridimensional, amanuntul-cheie care a facut diferenta dintre “Soldier of Fortune” si celelalte rude ale sale de tipul First-Person-Shooter a fost intrebuintarea sistemului GHOUL. Este vorba despre un motor grafic bazat pe fizica reala care ii permite jucatorului sa tortureze si sa isi brutalizeze inamicii in functie cele mai sadice porniri pe care si le poate imagina. Pe fundalul traditionalei povesti a combaterii teroristilor si a prevenirii unui razboi nuclear (dimpreuna cu ocazia de a il ucide pe Saddam Hussein insusi), jocul ofera numeroase mostre de brutalitate care pipereaza contextul nu neaparat spectaculos. Imprastierea pe pereti a vintrelor unui dusman cu ajutorul unei pusti, sangele care ii zvacneste din trup si organele care i se imprastie pe jos fac din acest joc unul dintre cele mai violente titluri ale tuturor timpurilor.
8.) God of War – 2007 / Esti Kratos, fost razboinic al armatei spartane si nemilosul zeu din panteonul zeilor Greciei Antice. Suna destul de simplu? Poate, insa povestea implica si eradicarea trecutului tau tumultos, care presupune alegerea unei cai violente si mortale catre a-ti satisface aceasta dorinta. O asemenea sarcina va necesita varsarea a rauri de sange, sudoare si lacrimi. Am mentionat sange? “God of War II” promoveaza intrebuintarea nemiloasa a armelor, uciderea spectaculoasa si sangeroasa a inamicilor si scene brutale demne sa il faca pe Quentin Tarantino sa roseasca. Povestea mitologica de fundal a jocului serveste la compensarea violentei asemanatoare cu cea a strazilor din zilele moderne, dar, la urma urmei, probabil ca nici nemilosii zei nu isi reglau diferentele la o ceasca de ceai.
7.) Gears of War 2 – 2008 / Folosirea unui cadavru pe post de scut uman atunci cand esti expus focului inamic este suficient de infioratoare; dar transarea unui dusman cu ajutorul unei drujbe din cap pana in picioare este de-a dreptul abjecta, mai ales deca ne gandim la sangele tasnit din corpul respectiv. Indiferent de situatie, “Gears of War II” ofera aventurierului third-person suficienta violenta incat sa ii satisfaca cele mai sangeroase porniri. Atunci cand din trupul personajului principal sau din cele ale inamicilor erupe sangele vreunei plagi impuscate sau taiate, ecranul este improscat cu tente rosiatice diforme, obstructionand campul vizual al jucatorului si sugerand manjirea cu sange a chipului.
6.) Mortal Kombat – 1992 / Originile jocurilor video violente sunt greu de urmarit si, desi este tentant sa dam un asemenea verdict, nu putem pretinde cu certitudine ca Mortal Kombat poseda titulatura de primul joc video cu adevarat sangeros. Insa multi s-au grabit sa-i atribuie acest statut atunci cand jocul a debutat, in 1992, in calculatoarele, consolele si salile de jocuri din toata lumea. Tumultul si galagia au fost fara precedent la acea data, pe masura ce jucatorii se angajau in meciurile de karate 2-D cu o varietate de miscari care duceau la hemoragii, explozii, fracturi de membre si multe alte lucruri dureroase. Desi era un joc teribil, menit sa la oripileze pe mamele din toata lumea, copiii adorau personajele si formulele spectaculoase de lupta care le stateau la dispozitie in buntoanele tastaturilor si pe ecranele computerelor. Un mare deliciu era pentru orice mic “luptator” sa isi termine oponentul prin grozavii de o rara violenta, precum “Fatalitati” sau “Brutalitati”, care se soldau cu smulgerea mainilor, cu aruncarea in tepi metalici si cu multe alte atrocitati. “Finish him” a devenit una dintre cele mai recunoscute replici din istoria jocurilor video.
5.) Thrill Kill – 1998 / Este vorba despre un joc tridimensional de “batai” realizat special pentru Sony Play Station, care este chiar si astazi disponibil pe internet, desi nu a fost publicat vreodata in mod oficial. Caracteristica sa de baza era aceea ca aduce intr-o arena nu doua personaje, ca in cazul celor mai multe jocuri de ring, ci patru zombie, care se pot distruge in toate modurile imaginabile. Numai cei sadici ar fi cautat acest joc si s-ar fi bucurat de el. Fiind inarmati cu seringi si potcoave, avand membre amputate si chiar mai mult de atat, jucatorii isi storc recirpoc viata unul din celalalt intr-un mod grotesc, fetisist si chiar sexual, intotdeauna cu rezultatul varsarii de prea mult sange. Personajele se pot lovi intre ele suficient de puternic incat sa se lipeasca de pereti, sa le zboare captele, sa explodeze sau chiar sa se lipeasca de tavan, in timp ce sangele se scurge pe invingatorul aflat in extaz.
4.) MadWorld – 2009 / Ce este in intregime alb, negru si rosu? Victimele tale, dupa ce le despici in bucati, le zdrobesti de pereti si de podele si le smulgi organele din corp, in jocul “MadWorld”. Sau poate ca raspunsul este macinarea inamicilor intr-un aparat de tocat ori chiar jocul de darts cu ei pe post de sageti si cu o bata de baseball pe post de declansator, in cadrul aceluiasi joc video. Oricare ar fi stilul de ucidere, “MadWorld” nu “se joaca” atunci cand vine vorba de factorul violenta. Contrastul extrem de vizibil care se realizeaza intre modelul bicromatic (alb-negru) al jocului si sangele rosu, foarte nuantat, al personajelor, ne face sa credem ca “MadWorld” este conceput in special pentru a da satisfactie laturii violente a jucatorilor. La propriu, jocul capata un pic de culoare numai atunci cand personajul principal, coordonat de jucator, isi raneste extrem de violent oponentii. Iar noi, pentru ca suntem dependenti de culoare, trebuie sa ne supunem regulilor si sa o obtinem prin orice mijloace disponibile.
3.) Manhunt – 2003 / Manhunt este un joc al executiilor de mare valoare… grafica. Exista trei “niveluri” de executii, acestea devenind tot mai sangeroase pe masura ce se succed. Executiile de nivel unu sunt rapide si cel mai putin sangeroase. Executiile de tip doi sunt considerate mai brutale, in timp crimele de nivel trei sunt peste limita. Un exemplu de executie de nivel unu este sufocarea pana la moartea a unui inamic cu ajutorul unei pungi de plastic. Executia de tip doi ar putea implica amputarea testiculelor unui dusman prin trecerea unei sabii printre picioarele acestuia. La nivelul trei, executia poate implica injungherea in spate a dusmanului cu o ranga, urmata de blocarea in cap a aceluiasi instrument si rotirea sa prin craniul victimei. Jocul ii incurajeaza pe utilizatori sa isi ucida inamicii in cele mai brutale moduri posibile.
2.) Grand Theft Auto III – 2001 / Ne confruntam cu un caz special si poate cel mai periculos, intrucat, spre deosebire de toate celalalte jocuri violente prezentate in acest top, actiunea GTA III nu se petrece intr-o arena, in timpul unui razboi sau in vremuri indepartate. Nu, jocul simuleaza foarte real viata reala, din vremuri contemporane, a unui tanar criminal. Iar violenta din acest joc nu este conditionata de un context special, ci numai de situatiile pe care oricine dintre noi le poate intalni pe strada, in viata de zi cu zi. Pentru ca necunoscatorii sa isi faca o idee vaga, furtul de masini, actiune sugerata de chiar titlul jocului, reprezinta cea mai nevinovata infractiune pe care personajul principal o poate comite in GTA III si in general in toata seria de jocuri Grand Theft Auto. La fel de usor este sa incinerezi nevinovati peste tot prin oras, sa ii spulberi cu masina pe trotuare, sa arunci in aer politisti si masini de politie sau sa faci un carnagiu cu sute de victime, dispunand de un arsenal de foc demn de un regiment. In plus, si intriga jocului este de natura frivola, implicand trafic de droguri si de arme, prostitutie si crime… nenumarate crime.
1.) Postal 2 – 2003 / Ocuparea tronului in ceea ce priveste violenta jocurilor video este un privilegiu rezervat adesea numai titlurilor de elita, iar “Postal 2″ isi revendica fara prea mare efort aceasta postura. Este vorba despre un joc in care nu inseamna ceva nefiresc sa arunci cu grenade in civili sau sa le amputezi din senin picioarele cu ajutorul unei coase, daca refuza sa participe la istoriile tale cotidiene. “Postal 2″ este de-a dreptul sadic pentru ca implica folosirea unor pisici vii pe post de amortizoare pentru armele din dotare, lovirea personajelor cu un cap de vaca taiat sau servirea catre caini a craniilor sangerande apartinand victimelor proaspat dezmembrate. “Postal 2″ este zenitul notiunii de violenta si sadism in jocurile video, transpunand pe ecran imaginatia creatoare demna de niste minti bolnave, ceea ce reuseste sa ii surprinda chiar si pe cei mai excentrici jucatori.
Sursa: Descopera

La New York, SUA, a avut loc ieri Campionatul International de mesaje pe telefonul mobil. Castigatorii au fost doi adolescenti sud-coreeni. Viteza cat mai mare si numar cat mai mic de greseli – acestea au fost criteriile dupa care juriul competitiei a evaluat performantele participantilor.
Cea mai buna s-a dovedit echipa formata din Bae Yeong Ho si Ha Mok Min – in varsta de 17, respectiv 18 ani -, din Coreea de Sud, echipa care a plecat acasa cu un premiu de 100.000 USD.
Ceilalti laureati ai competitiei – sponsorizate de LG Electronics – au fost: echipa SUA (locul II) si cea a a Argentinei (locul III). Pe locul al patrulea s-a clasat echipa Braziliei.
Sursa: FOXNews

Da…Azi am sa abordez un alt gen de subiect, neauzit din media, ci unul care ma macina pe mine: e vorba de trairea sufleteasca sau mai bine zis de golul din suflet… Nici macar nu stiu cu ce sa incep, pentru ca ma napadesc gandurile si golul pe care-l simt a tarat dupa el si pe cel psihic…Socul e cu atat mai mare cu cat vad ca durerea, chinul interior, sfasierea sufleteasca sunt luate drept sarcasm…Nu am mai scris de mult pe blog, dar azi trebuie s-o fac pt. ca daca nu, risc ca acest “sarcasm” sa ma sufoce…Ce te faci cand realizezi ca grija ta fata de ceilalti devine agasare pt ei? Ce te faci cand cersesti 2 cuvinte care pe tine te-ar alina si totusi nu le primesti? Ce te faci cand palma grea si usturatoare a destinului te incearca din nou? Si de data asta chiar machiavelic, luandu-ti pana si dreptul la acea farama de omenie, care din nastere ii este data de drept fiecaruia?…Ce te faci cand simti talpa grea a bocancului vietii venind si strivindu-te si cand crezi ca reusesti sa scapi constati ca viata avea chiar si aliati…? Ce te faci cand cuvintele rasuna surd dar ucigator ca un ecou ,in urechi, dar nu au deloc muzicalitatea dorita? Ce te faci cand ajungi sa nu mai ceri nimic de la nimeni, nici macar de la viata, bucurandu-te macar ca ai acel dram de omenie pe care-l are fiecare cadou de la viata, si totusi ajungi sa constati disperat si stupefiat ca pana si acel dram de fericire,respectiv omenie, ti-a fost luat… Ce te faci? Nu mai faci nimic…ai facut asta prea mult si se ajunge la un moment dat cand nimic nu se mai poate face si singura stare prezenta si care nu dispare orice ai face este durerea golului care te ucide…Fugi dar oriunde mergi si orice faci durerea e cu tine,este mai mult decat atat,este umbra ta, calator pierdut intre 2 lumi…Nu mai faci nimic, nu mai poti,oriunde te duci,orice faci cuvintele-ti rasuna surd dar asurzitor, sfasiindu-ti sufletul in mocirla frazelor frumos alcatuite in poleiala vocabularului romanesc…Iar tu alergi si tot alergi incercand sa-ti pierzi urma…dar umbra este mereu in urma ta,cu tine este chiar tu…

Afland asemenea veste, ramai fara cuvinte, si asta pentru ca nu ai ce sa spui. Socul este prea mare si atat psihicul cat si sufletul, refuza sa gandeasca si sa accepte ca a mai cazut o stea…
Gheorghe Dinica, s-a stins azi 10 noiembrie 2009, in urma unui lung chin. Un actor de o valoare inestimabila, care facea parte din galeria de aur a teatrului si filmului romanesc. Talentul sau actoricesc l-a facut unic, Gheorghe Dinica lasand in urma lui roluri alea caror interpretare este imposibil de egalat. A stiut sa dea viata fiecarui personaj interpretat, a facut din scena rolul vietii lui. Despre acest mare maestru se poate vorbi fara incetare si tot ar ramane mereu ceva de spus. Se pare ca de ceva timp, Dumnezeu a hotarat sa cheme in cer marile valori alea scenei romanesti, dar a caror contributie artistica va ramane vesnic vie, dainuind in timp, marturie a ceea ce a insemnat candva galeria de aur a scenei romanesti.
Cu imens regret ne luam ramas bun de la una din marile figuri ale scenei romanesti, maestrul Gheorghe Dinica. Odihneasca-se in Pace!